OPISTOGRÁF, -Ă adj. (Liv.) Scris sau tipărit pe ambele fețe ale unei foi. [< fr. opisthographe, cf. gr. opisthen – în spate, graphein – a scrie]. Vezi definitia »

vraf (-furi), s. n. Grămadă, maldăr, morman, teanc. – Var. Mold., Trans. vrav, Banat vrau. Sl. vrachŭ (Cihac, II, 464; Tiktin; Conev 72), de la vrĕšti, vrŭcha „a zdrobi”; s-a zis întîi despre grămezile de snopi adunați pe arie. – Der. vrăfui (var. vrăvui), vb. (a așeza în vraf). Vezi definitia »

ELECTROGLOTOGRÁF s. n. aparat care înregistrează vibrațiile glotale. (< fr. électroglottographe) Vezi definitia »

PARAGRÁF s.n. 1. Fragment mic al unui capitol, al unui discurs, al unui articol de lege etc. cuprins într-un alineat. 2. Semnul §, urmat de obicei de cifre, care se pune la începutul textului unui paragraf (1). [< fr. paragraphe, gr. paragraphos]. Vezi definitia »

STRATIGRÁF, -Ă s.m. și f. Specialist în stratigrafie. [< stratigrafie]. Vezi definitia »