EXTRÁCȚIE s.f. 1. Scoatere afară, extragere; (spec.) scoaterea unui dinte, a unei măsele. 2. (Rar) Origine, proveniență. [Gen. -iei, var. extracțiune s.f. / < fr. extraction, lat. extractio]. Vezi definitia »

EMBRIOGENÍE s. f. embriogeneză. (< fr. embryogénie) Vezi definitia »

ZOONOMÍE s.f. Totalitatea legilor după care se desfășoară viața animală. [Gen. -iei. / < fr. zoonomie, cf. gr. zoon – animal, nomos – lege]. Vezi definitia »

ENZIMOTERAPÍE s. f. folosirea terapeutică a enzimelor. (< fr. enzymothérapie) Vezi definitia »

CICLOCEFALÍE s.f. (Med.) Malformație congenitală constând în lipsa totală sau parțială a organelor olfactive și situarea ochilor, uniți, într-o singură orbită. [< fr. cyclocéphalie]. Vezi definitia »