Definita cuvantului observator
OBSERVATÓR2, -OÁRE, observatori, -oare, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care observă, cercetează sau studiază ceva. ♦ Persoană cu spirit de observație. ♦ Reprezentant al unui stat sau al unei organizații internaționale care participă la lucrările unor conferințe sau organisme internaționale, fără drept de vot și de semnătură a documentelor întocmite de acestea, dar uneori cu dreptul de a participa la discuții. ♦ Militar care execută observarea asupra inamicului. 2. Adj. Care observă, scrutează; pătrunzător, perspicace. 3. Adj. Prin care se atrage cuiva atenția asupra unui abuz de serviciu, asupra unei greșeli etc. săvârșite. Notă observatoare. – Din fr. observateur, lat. observator.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu observator
zigospór (rar) (-gos-por / -go-spor) s. m., pl. zigospóri Vezi definitia »
PROBATÓR, -OÁRE adj. v. probatoriu. Vezi definitia »
RACLÓR s.n. 1. Dispozitiv mobil servind la curățirea nămolului depus pe fundul decantoarelor. 2. Lamă subțire de oțel cu muchie ascuțită, folosită pentru așchiere; răzuitor. [Cf. fr. racloir]. Vezi definitia »
AEROPROIECTÓR s.n. Aparat de restituție fotogrammetrică, folosit pentru proiectarea spațială simultană a mai multor fotograme aeriene. [< fr. aéroprojecteur]. Vezi definitia »
EVOCATÓR, -OÁRE adj. care are darul de a evoca; evocativ. (< fr. évocateur, lat. evocatorius) Vezi definitia »