FÓNIC, -Ă adj. 1. Format din sunete, privitor la sunete. 2. Sonor. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „sonor”, „de sunet”, „de vorbire”, cu ajutorul căruia se formează adjective. [< fr. phonique, it. fonico, cf. gr. phonos]. Vezi definitia »

DOLÓRIC, -Ă adj. Senzații dolorice = senzații de durere. [Cf. lat. dolor – durere]. Vezi definitia »

ELECTROSTÁTIC, -Ă I. adj. referitor la electricitatea statică. ◊ (despre instrumente de măsurat) bazat pe interacțiunea dintre două conductoare supuse unei diferențe de potențial. II. s. f. ramură a fizicii care studiază fenomenele ce însoțesc sarcinile electrice aflate în repaus. (< fr. électrostatique) Vezi definitia »

BIOASTRONAÚTIC, -Ă I. adj. referitor la bioastronautică. II. s. f. știință care studiază reacțiile diferitelor organisme în timpul zborurilor cosmice; biocosmonautică. (< fr. bioastronautique, /II/ germ. Bioastronautik) Vezi definitia »

BICÍSNIC, -Ă, adj., s. m. și f. v. becisnic. Vezi definitia »