NEOLATINÍSM s.n. Mișcare culturală și politică din România din prima jumătate a sec. XIX, care urmărea să dovedească, mai ales pe plan lingvistic, originea latină a poporului român. [< neo- + latinism]. Vezi definitia »

HAȘIȘÍSM s. n. intoxicație acută cu hașiș. (< fr. hachischisme) Vezi definitia »

TRANSCENDENTÍSM s.n. Nume generic dat doctrinelor filozofice care admit transcendența divină. [Cf. fr. transcendantisme, it. trascedentismo]. Vezi definitia »

ENTEROSPÁSM s. n. contractare spasmodică a intestinului. (< fr. entérospasme) Vezi definitia »

CATOLICÍSM s.n. (Bis.) Confesiune creștină în fruntea căreia se află papa de la Roma și care are ușoare diferențe de doctrină față de alte confesiuni. [Cf. fr. catholicisme]. Vezi definitia »