CRONOSECȚIÚNE, cronosecțiuni, s. f. (Auto) Caracteristică funcțională a mecanismului de distribuție al unui motor cu ardere internă, exprimată prin raportul dintre volumul de gaze care circulă pe lângă oricare dintre supape și viteza de curgere și se exprimă în cm²·s; secțiune-timp. Vezi definitia »

HIPERCORECTITÚDINE s. f. greșeală de limbă izvorâtă din necunoașterea adevăratei forme a etimonului unui cuvânt de către vorbitor și din teama acestuia de a nu greși, din efortul conștient de a se conforma mecanic normelor limbii literare; hiperliterarizare. (după fr. hypercorrection) Vezi definitia »

ERUDIȚIÚNE s.f. v. erudiție. Vezi definitia »

EXPIAȚIÚNE s.f. v. expiație. Vezi definitia »

COMPLEXIÚNE s.f. 1. (Rar) Totalitatea trăsăturilor psihofizice care caracterizează o persoană. 2. Simplocă. [Var. complecție, complecțiune, complesiune s.f. / < fr. complexion, cf. lat. complexio – unire]. Vezi definitia »