TRIBUNÁL, tribunale, s. n. 1. Instanță judecătorească (cu atribuții determinate). ♦ (În vechea organizare judecătorească) Instanță intermediară între judecătorie și curtea de apel, care își întindea jurisdicția asupra unui județ. 2. Local în care funcționează tribunalul (1). 3. Complet care judecă o cauză, un proces la un tribunal (1). – Din fr., lat. tribunal. Vezi definitia »

REÁL s.m. Mică monedă spaniolă de argint. [Pron. re-al. / < sp., port. real]. Vezi definitia »

IMPERSONÁL, -Ă adj. Care nu este personal; (fig.) lipsit de personalitate, de originalitate. ◊ (Gram.; despre verbe, construcții etc.) Care arată o acțiune neatribuită nici unei persoane. [Cf. fr. impersonnel, it. impersonale]. Vezi definitia »

URINÁL s. n. vas de sticlă sau de plastic în spitale pentru urinare fără a coborî din pat. (< fr. urinal) Vezi definitia »

PATRONÁL, -Ă adj. 1. referitor la patroni, format din patroni. 2. referitor la ziua numelui cuiva. (< fr., engl. patronal) Vezi definitia »