IDOLATRÍE s.f. 1. Adorare a idolilor, închinare la idoli. 2. (Fig.) Adorație, iubire exagerată. [Gen. -iei. / < fr. idolâtrie, lat. idolatria, cf. gr. eidolon – idol, latreia – închinare]. Vezi definitia »

MORFONOLOGÍE s. f. Disciplină lingvistică având ca obiect studierea utilizării în morfologie a mijloacelor fonologice ale unei limbi. – Din fr. morphonologie. Vezi definitia »

GAMBÚZIE s. f. pește mic, originar din America de Nord, care distruge larvele țânțarilor. (< fr. gambusie) Vezi definitia »

MAGNETIZÁȚIE s. f. mărime vectorială care caracte-rizează starea de polarizare magnetică a corpurilor; intensitate de magnetizare. (< fr. magnétisation) Vezi definitia »

CATALEPSÍE s.f. Stare patologică manifestată prin înțepenirea bruscă a mușchilor și prin încetarea unor funcții cerebrale. [Gen. -iei. / < fr. catalepsie, cf. gr. katalepsis – atac]. Vezi definitia »