MAGHIRAN, maghirani, s.m. 1. Plantă erbacee cultivată, înaltă de 20-30 cm, cu flori albe sau roșietice (Origanum majorana sau Majorana hortensis), pop. măgheran; utilizată în farmacie și parfumarie, iar în țările scandinave, în Germania și Austria și ca plantă condimentară pentru asezonarea preparatelor din carne cu sos; 2. Maghiranul sălbatic, pop. sovârf, arigan (Origanum vulgare), mult mai piperat la gust, este preferat ca plantă condimentară în țările mediteraneene, mai ales în Italia și Grecia, numit (it.) origano sau (ngr.) rigani; se comercializează ca (engl.) oregano. Vezi definitia »

LABÁN, labani, s. m. Specie de chefal de culoare cenușie-albăstruie, cu capul mare (Mugil cephalus). – Din rus. loban. Vezi definitia »

CADRÁN s. n. 1. suprafață cu anumite diviziuni și cifre pe care se citește deplasarea unui ac indicator. ♦ ~ solar = instrument pentru măsurarea timpului, constând dintr-un băț fixat pe o suprafață plană, a cărui umbră indică orele. 2. fiecare dintre cele patru unghiuri drepte formate prin întretăierea a două perpendiculare. ◊ arc (sector) reprezentând un sfert de cerc. (< fr. cadran) Vezi definitia »

sărpán s.n. (reg.) giulgiu (care se pune pe fața mortului). Vezi definitia »

SOLUTREÁN, -Ă adj., s. n. (din) subetajul mediu al paleoliticului superior. (< fr. solutréen) Vezi definitia »