Definita cuvantului vulgar
VULGÁR, -Ă adj. 1. Cunoscut de toată lumea; comun, obișnuit, curent. ◊ Logaritm vulgar = logaritm a cărui bază este numărul 10; logaritm zecimal. 2. Ordinar, grosolan, trivial. ♦ (Despre limbă) Vorbit de popor; popular. ◊ Limba latină vulgară = limba latină populară. 3. Lipsit de bază științifică; neștiințific. ◊ Materialism vulgar = curent filozofic apărut în Germania pe la jumătatea sec. XIX, care, în esență, reduce întreaga realitate la materie, considerând și conștiința de natură materială. // s.f. Denumire a limbii italiene, folosită mai ales în epoca medievală și medie. [< lat. vulgaris, cf. fr. vulgaire].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu vulgar
MILIÁR2, -Ă, miliari, -e, adj. (Med.; despre unele formațiuni) De forma unui bob de mei. ◊ Tuberculoză miliară = granulie. [Pr.:-li-ar] – Din fr. miliaire. Vezi definitia »
optar, optari s. m. 1. Carte de joc de opt puncte. 2. component al unei echipe sportive, care poartă tricoul cu numărul opt. 3. (șc.) nota opt. Vezi definitia »
CORNICULÁR s. m. soldat roman atașat pe lângă un centurion sau un tribun. (< lat. cornicularius) Vezi definitia »
MONETÁR, -Ă, monetari, -e, adj., s. n., s. m. 1. Adj. Care aparține monedei, privitor la monedă. ◊ Sistem monetar = ansamblul reglementărilor legale cu privire la moneda unui stat. 2. S. n. Inventar al banilor, sortați după valoare, pe fișicuri și monede, întocmit de un mânuitor de bani la predarea casei. 3. S.rn. Persoană care lucrează la baterea de monede. – Din fr. monétaire. Vezi definitia »
CĂPRÁR1, căprari, s. m. (Rar) Păstor de capre. – Lat. caprarius. Vezi definitia »