ÓVER subst. Stil de înot rapid pe o parte, cu picioarele în formă de foarfece, cu brațul adus din spate în față pe deasupra apei. [Pr.: óvăr] – Cuv. engl. Vezi definitia »

eter, eteruri s. n. 1. visare. 2. drog. Vezi definitia »

MINISTÉR s. n. 1. sector al administrației de stat condus de un ministru; instituția respectivă; (p. ext.) sediul acestei instituții. 2. funcție, titlu de ministru (1). 3. funcție sacerdotală. (< fr. ministère) Vezi definitia »

BONIÉR s.n. Carnet de bonuri (1). [Pron. -ni-er. / < bon + -ier]. Vezi definitia »

JONGLÉR s. m. 1. cântăreț (ambulant) din evul mediu care recita la curțile nobililor feudali poezii cavalerești. 2. artist de circ care evoluează jonglând cu diferite obiecte. 3. cel care caută a păcăli, a trage pe sfoară. (< fr. jongleur) Vezi definitia »