EXOREÍSM s. n. caracterul, situația a ceea ce este exoreic. (< fr. exoréisme) Vezi definitia »

MUTACÍSM s.n. Pronunțarea unei consoane (mai ales a lui m, b, p) în locul alteia. [< fr. mutacisme]. Vezi definitia »

BAROTRAUMATÍSM s.n. (Med.) Stare patologică provocată de o variație bruscă de presiune. [< fr. barotraumatisme]. Vezi definitia »

ARISTOCRATÍSM s. n. Atitudine, concepție aristocratică. – Aristocrat + suf. -ism. Vezi definitia »

CUBÍSM s. n. Mișcare artistică apărută la începutul sec. XX, care prezintă obiectele din realitate descompuse în cele mai simple figuri geometrice, fără a ține seamă de asemănarea exterioară cu obiectele reprezentate. – Din fr. cubisme. Vezi definitia »