VENTILÁȚIE s.f. Împrospătare a aerului dintr-un spațiu închis; ventilare, aerație. ◊ Ventilație pulmonară = circulația aerului prin căile respiratorii și plămâni. ♦ Sistem, instalație care împrospătează aerul dintr-o încăpere etc. [Gen. -iei, var. ventilațiune s.f. / cf. fr. ventilation, lat. ventilatio]. Vezi definitia »

DISTAZÍE s.f. (Med.) Dificultate în menținerea poziției ortostatice. [< fr. dystasie]. Vezi definitia »

ACCÉPȚIE, accepții, s. f. Înțeles, sens al unui cuvânt. [Var.: accepțiúne s. f.] – Fr. acception (lat. lit. acceptio, -onis). Vezi definitia »

SERVODIRÉCȚIE s. f. dispozitiv de manevră a direcției pe autovehicule, care micșorează efortul conducătorului. (< fr. servodirection) Vezi definitia »

APEPSÍE s.f. Digestie defectuoasă, mistuire grea. [Gen. -iei. / < fr. apepsie, cf. gr. apepsia]. Vezi definitia »