Definita cuvantului zero
ZÉRO s.n. 1. Număr situat în sistemul numerației înainte de unu. ♦ Semn cifric, care, pus la dreapta unei cifre, îi mărește valoarea de zece ori. 2. (Fig.) Om de nimic; nulitate. 3. Valoarea unei mărimi de la care se începe măsurarea acelei mărimi. [Pl. -rouri, -ruri. / < fr. zéro, it. zero < ar. sifr – gol, nimic].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu zero
HETER(O)- /ETER(O)- elem. „altul”, „diferit”, „inegal”. (< fr. hétéro-, cf. gr. heteros) Vezi definitia »
URO2- Element prim de compunere savantă cu semnificația „coadă”. [< fr., it. uro-, cf. gr. oura]. Vezi definitia »
NEUTRO- elem. „compuși chimici neutri”. (< fr. neutro-, cf. lat. neuter, -tra, neutru) Vezi definitia »
MARÓ adj. inv., s. n. (de) culoarea castanei coapte; brun-roșcat, castaniu. (< fr. marron, it. marrone, germ. Marone) Vezi definitia »
METRO2- Element prim de compunere savantă cu semnificația „măsură”, „măsurare”. [Var. metr-. / < fr. métro-, it. metro-, cf. gr. metron]. Vezi definitia »