RETÓRTĂ s. f. 1. vas (de laborator) din sticlă, pământ sau platină, în formă de balon cu gâtul îndoit. 2. recipient cu pereți refractari, pentru distilări industriale. (< fr. retorte, germ. Retorte) Vezi definitia »

ȘERPUITÚRĂ, șerpuituri, s. f. Fiecare dintre cotiturile unui drum, ale unui curs de apă etc.; sinuozitate, cotitură. [Pr.: -pu-i-] – Șerpui + suf. -tură. Vezi definitia »

pitúță, pitúțe, s.f. (reg.) pitușcă (v.). Vezi definitia »

PETÍȚĂ, petițe, s. f. Capsă care se folosea la armele de foc de tip vechi. – Din bg., scr. petica. Vezi definitia »

obinzeálă, obinzéle, s.f. (înv.) guler brodat la ie. Vezi definitia »