SUBSTANȚIALÍSM s.n. Denumire dată teoriilor care susțin existența substanței (2). [Pron. -ți-a-. / < fr. substantialisme]. Vezi definitia »

ENGLEZÍSM, englezísme, s. n. Anglicism. (din englez + suf. -ism) [folosit în corpul DEX] Vezi definitia »

ESTETÍSM s. n. concepție care constă în prețuirea exclusivă a valorii estetice, considerată independent de conținut, opusă realității și vieții sociale. (< fr. esthétisme) Vezi definitia »

OPORTUNÍSM s.n. 1. Lipsă de conduită morală, de fermitate și de principialitate, urmărind satisfacerea intereselor personale prin adoptarea și aplicarea, după împrejurări, a unor păreri și principii potrivite momentului. 2. Curent ideologic și politic în rândurile unor partide ale clasei muncitoare, care promovează ideea renunțării la mijloacele luptei revoluționare, la transformarea revoluționară a societății. [Cf. fr. opportunisme, rus. opportunizm]. Vezi definitia »

PROVINCIALÍSM s.n. 1. Cuvânt, expresie, locuțiune caracteristică pentru o anumită provincie; regionalism (2). 2. Atitudine de provincial. [Pron. -ci-a-, var. provințialism s.n. / < fr. provincialisme]. Vezi definitia »