Definita cuvantului virgulă
VÍRGULĂ s.f. 1. Semn de punctuație care arată o pauză foarte scurtă în citire și care separă diferitele părți ale propoziției sau unele propoziții în cadrul frazei. ♦ Semn care arată când trebuie făcută respirația în timpul unei interpretări muzicale vocale. 2. (Mat.) Semn care separă partea întreagă a unui număr de partea sa fracționară. [< fr. virgule, cf. lat. virgula – vărguță].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu virgulă
burtúcă (-ci), s. f. – Copcă, gaură în gheața unei ape. Cuvînt rar, pe care în ce ne privește nu îl cunoaștem. La Cihac, II, 486, este menționat ca un der. al mag. burduga „șuvoi de apă”. Înclinăm să vedem acest cuvînt ca un diminutiv de la bortă, „gaură” probabil scris greșit. Vezi definitia »
MOTOFRÉZĂ, motofreze, s. f. Mașină agricolă echipată cu motor și un disc cu cuțite care pregătește pământul pentru cultură. – Moto1- + freză. Vezi definitia »
strălumínă, strălumíni, s.f. (înv.) lumină ireală. Vezi definitia »
zvonistică s. f. sg. activitate de creare, lansare și răspândire a informațiilor false. Vezi definitia »
SUFÍTĂ2 s.f. v. sofită. Vezi definitia »