OSCILÁȚIE, oscilații, s. f. 1. Mișcare periodică alternativă și simetrică a unui corp în raport cu o anumită poziție a sa; vibrație, pendulare, oscilare. 2. Variație periodică în timp a valorilor unei mărimi care caracterizează un sistem fizic, însoțită de o transformare a energiei dintr-o formă în alta. 3. Fig. Nehotărâre, șovăială; fluctuație. – Din fr. oscillation. Vezi definitia »

pisoáie s.f. (reg.) piatră pisată mărunt. Vezi definitia »

TRANSMIGRÁȚIE, transmigrații, s. f. Concepție religioasă potrivit căreia sufletul dintr-un corp trece, după moarte, în alt corp. – Din fr. transmigration, lat. transmigratio. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

PRUDERÍE s.f. (Franțuzism) Atitudine afectată de austeritate, de falsă virtute; prefăcută prudență. [< fr. pruderie]. Vezi definitia »