POTRIVÍT¹ s. n. Potrivire; aranjare, așezare. – V. potrivi. Vezi definitia »

HĂRĂGÍT s. n. V. arăcit. Vezi definitia »

BORNÍT s. m. sulfură naturală de cupru și fier. (< fr. bornite) Vezi definitia »

PITÍT, -Ă, pitiți, -te, adj. (Pop.) Ascuns; fig. adăpostit. ♦ (Substantivat, f.; în sintagma) De-a pitita = numele unui joc de copii în care unul dintre copii trebuie să-i găsească pe ceilalți, care s-au ascuns. – V. piti. Vezi definitia »

ȚĂHNÍT, țăhnituri, s. n. (Reg.) Lătrat de câine (când urmărește vânatul); chefnit. – V. țăhni. Vezi definitia »