păpălugár, păpălugári, s.m. (reg.) fiecare dintre flăcăii care, primăvara, acoperiți cu frunze verzi, ajută ciobanul să ducă oile în sat pentru măsurarea laptelui. Vezi definitia »

MENSÁR s. m. nume dat unor magistrați romani, care, în timpuri de mare lipsă de bani pe piață, erau însărcinați să împrumute bani acelora care puteau oferi un gaj. (< lat. mensarius) Vezi definitia »

AVÁR, -Ă adj., s. m. f. (om) zgârcit, calic. (< fr. avare, lat. avarus) Vezi definitia »

SLEEPING-CAR SLÍPING-/ s. n. vagon de dormit. (< engl. sleeping-car) Vezi definitia »

OȚETÁR, (1, 3) oțetari, s. m., (2) oțetare, s. n. 1. S. m. (Înv.) Persoană care fabrică sau vinde oțet. 2. S.. Mic serviciu de masă alcătuit din sticluțe în care se pun oțet și untdelemn. 3. S. m. Arbore cu frunze compuse, alterne, cu flori galbene-verzui și cu fructe roșii-purpurii, ale cărui frunze și scoarță, bogate în tanin, se folosesc în tăbăcărie, iar fructele pot fi folosite la fabricarea oțetului (Rhus typhina). – Oțet + suf. -ar. Vezi definitia »