ZBOR², zbóruri, s. n. ~ 2. Adunare, reuniune. 3. (Banat) Colecție, mulțime (de obiecte). 4. (Mold.) Șezătoare (v. șezător (2). (din sl., cf. bg., sb., rus. sbor, pol. zbor, dublet al s. n. sobor < sl. sŭborŭ) Vezi definitia »

ȘICANATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care șicanează, căruia îi place să șicaneze. (după fr. chicaneur) Vezi definitia »

VIZITATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care vizitează (3) ceva. ◊ musafir. (< vizita + -tor) Vezi definitia »

ALCĂTUITÓR, -OÁRE, alcătuitori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care intră în compoziția unui lucru; constitutiv. 2. S. m. și f. Persoană care alcătuiește ceva. [Pr.: -tu-i-] – Alcătui¹ + suf. -tor. Vezi definitia »

OOSPÓR s.m. (Bot.) Spor la alge și la ciuperci, format în oogon după fecundarea oosferei. [< fr. oospore, cf. gr. oon – ou, sporos – sămânță]. Vezi definitia »