Definita cuvantului operetă
OPERÉTĂ, operete, s. f. Compoziție muzical-dramatică ușoară, scrisă pentru soliști, cor și orchestră pe un libret cu conținut agreabil, în care cupletele cântate alternează cu cele vorbite. ♦ Clădire destinată reprezentării unor asemenea compoziții. – Din germ. Operette, it. operetta, fr. opérette.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu operetă
voltă, volte s. f. (cart.) tehnică de trișat constând în amestecarea normală a cărților, cu păstrarea deasupra ori dedesubt a unei informații, cunoscută doar de cel care dă cărțile, introdusă în joc la schimbarea cărților. Vezi definitia »
BLOCÁDĂ s. f. ansamblu de măsuri cu caracter diplomatic, militar sau economic pentru izolarea unui stat sau grup de state. ◊ încercuire a unei cetăți pentru a împiedica orice legătură cu exteriorul; asediu. (< germ. Blockade) Vezi definitia »
ștafétă (-te), s. f. – 1. Trimis, mesager. – 2. Mesaj, scrisoare. – 3. (Fam.) Bîrfitor, clevetitor. – Var. stafetă. It. staffetta, parțial prin intermediul germ. Stafette, pol. sztafeta (Tiktin; Iordan, Dift., 100; cf. Roesler 576). – Der. ștafetar, s. m. (rar, mesager). Vezi definitia »
NAFTÉNĂ, naftene, s. f. (Chim.; înv.) Hidrocarbură ciclică saturată. – Din fr. naphtènes. Vezi definitia »
PREPOTÉNȚĂ, prepotențe, s. f. (Rar) Putere mare, autoritate preponderentă. – Din fr. prépotence, lat. praepotentia. Vezi definitia »