críță, s. f. – Oțel. Rut. kricja (Cihac, II, 84; DAR). Vezi definitia »

FENOLFTALEÍNĂ s.f. Colorant preparat din fenol, folosit în chimie ca indicator acid-bază. [Pron. -le-i-. / < fr. phénolphtaléine]. Vezi definitia »

DOBORÂTÚRĂ, doborâturi, s. f. Mulțime de arbori căzuți sub acțiunea furtunii, a zăpezii etc. – Din doborî + suf. -tură. Vezi definitia »

ELASTÍNĂ s.f. Substanță organică albuminoidă care intră în compoziția fibrelor elastice ale tendoanelor, ale vaselor de sânge etc. [< fr. élastine]. Vezi definitia »

CHEMOMORFÓZĂ s. f. morfoză produsă sub influența unor substanțe chimice. (< germ. Chemomorphose) Vezi definitia »