CEREBÉL, cerebele, s. n. Parte a encefalului situată în regiunea posterioară și inferioară a emisferelor cerebrale, cu rol important în reglarea mișcărilor; creierul mic. – Din lat. cerebellum. Vezi definitia »

ȘOMOIOGÉL, șomoiogele, s. n. Diminutiv al lui șomoiog. [Pr.: -mo-io-] – Șomoiog + suf. -el. Vezi definitia »

RUBICÉL, rubiceli, s. m. (Min.) Varietate de cuarț de culoare roșie-violetă. – Din fr. rubicelle. Vezi definitia »

VÉCSEL, vecsele, s. n. (Germanism înv.) Poliță. – Din germ. Wechsel. Vezi definitia »

ORĂȘÉL, orășele, s. n. Diminutiv al lui oraș; oraș mic. – Oraș + suf. -el. Vezi definitia »