BÚRSĂ² (‹ fr.) s. f. Piață și instituție unde se negociază hîrtii de valoare. ♦ B. comercială = locul unde se cotează în mod oficial piața bunurilor și serviciilor: mărfuri, asigurări, frahte (navluri) etc. ♦ B. de valori = piață specializată în operațiuni de vînzare-cumpărare a valorilor imobiliare. Acest fel de piață permite statului, colectivităților, întreprinderilor publice sau private să obțină profituri necesare unor noi investiții. ♦ Expr. a juca la b. = a cumpăra și a revinde la bursă cu scopul speculativ de a obține cîștiguri din diferența de preț ce s-ar ivi prin schimbarea favorabilă a cursului. ♦ B. neagră = comerț clandestin. ♦ Bursa muncii = (în unele țări) instituție care înregistrează cererile de lucru și mijlocește angajările. Vezi definitia »

ISTORIOÁRĂ, istorioare, s. f. Scurtă povestire distractivă, moralizatoare, de obicei pentru copii. [Pr.: -ri-oa-] – Istorie + suf. -ioară. Vezi definitia »

RĂSUFLĂTÚRĂ, răsuflături, s. f. (Rar) Fiecare respirație. – Răsufla + suf. -ătură. Vezi definitia »

ládă (lắzi), s. f. 1. Cufăr de lemn. – 2. Sipet, casă de bani. – 3. (Trans. de S.) Sicriu, coșciug. – 4. (Trans., Banat) Sertar. Germ. Lade, prin intermediul mag. láda (DAR) sau al sl. (cr., slov., pol., rut.) lada, cf. sb. lad (Miklosich, Fremdw., 104; Cihac, II, 163; Conev 82). – Der. lădiță, s. f. Vezi definitia »

BĂLĂCEÁLĂ, bălăceli, s. f. Joacă, zbenguială prin apă (la scăldat). – Bălăci + suf. -eală. Vezi definitia »