Definita cuvantului combinatorie
COMBINATÓRIE adj. analiză ~ = capitol al algebrei care studiază aranjamentele, permutările și combinările; logică ~ = orientare în logica matematică, care studiază noțiunile și metodele fundamentale în construirea sistemelor și calculelor logice formale. (
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu combinatorie
ORTOPEDAGOGÍE s.f. Arta de a corija tulburările pedagogice prezente la copiii dificili. [Gen. -iei. / < fr. orthopédagogie]. Vezi definitia »
născoáie, născoáie, s.f. (reg.) fătătoare, fătăciune, pipotă, naștere (la iepe). Vezi definitia »
FITOTEHNÍE s. f. tehnica culturii plantelor de câmp. (< fr. phytotechnie) Vezi definitia »
OSTEOARTROPATÍE s. f. boală a articulațiilor, cu deformații osoase. (< fr. ostéo-arthropathie) Vezi definitia »
DIAFONOMETRÍE s. f. tehnica măsurării efectelor diafoniei (1) în circuitele telefonice. (< fr. diaphonométrie) Vezi definitia »