TRANZISTÓR, tranzistoare, s. n. 1. Semiconductor al unui circuit electric servind ca amplificator de putere. 2. Aparat de radio portativ prevăzut cu mai multe tranzistoare (1). [Pl. și: (m.) tranzistori. – Var.: transistór s. n.] – Din fr. transistor, germ. Transistor. Vezi definitia »

DISTRIBUITÓR s.n. Aparat aplicat la o mașină pentru a asigura distribuirea forței motrice, împrăștierea uniformă a unor semințe, a unor chimicale etc. [Cf. fr. distributeur]. Vezi definitia »

TORSÓR s. m. (mat.) sistem de vectori glisanți. (< fr. torseur) Vezi definitia »

ACOMPANIATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care acompaniază (1). (< fr. accompagnateur) Vezi definitia »

SCULIȘÓR, sculișoare, s. n. Diminutiv al lui scul. – Scul + suf. -ișor. Vezi definitia »