Definita cuvantului absurd
ABSÚRD, -Ă adj. Contrar gândirii logice, legilor naturii, bunului-simț sau uzului comun. // s.n. Calitatea a ceea ce este absurd; lucru lipsit de sens; absurditate; nonsens. ◊ Prin absurd = admițând un raționament fals; reducere la absurd = metodă de demonstrare a unui adevăr prin dovedirea că singurul punct de vedere care se poate susține este cel propus. [Cf. fr. absurde, lat. absurdus].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu absurd
CAGULÁRD s.m. Membru al unei organizații fasciste-militariste, care a activat în Franța între 1935 și 1940. [Pl. -rzi. / < fr. cagoulard]. Vezi definitia »
MONOCÓRD, -Ă I. adj. 1. (despre instrumente muzicale) cu o singură coardă. 2. (fig.; despre opere literare, artistice) monoton, uniform. II. s. n. vechi instrument cu o singură coardă, pentru a determina raporturile numerice ale sunetelor și a acorda alte instrumente. (< fr. monocorde, lat. monochordum /II/ germ. Monochord) Vezi definitia »
NOTOCÓRD s.n. (Biol.) Formație primitivă a coloanei vertebrale. [Var. notocordă s.f. / < fr. notochorde, cf. gr. noton – spate, chorde – coardă]. Vezi definitia »
DEBRUIÁRD, -Ă s. m. f., adj. (cel) care iese ușor dintr-o încurcătură; descurcăreț. (< fr. débrouillard) Vezi definitia »
DECACÓRD, decacorduri, s. n. Vechi instrument muzical, asemănător cu harpa, având zece coarde. – Din fr. décachorde. Vezi definitia »