Definita cuvantului comutație
COMUTÁȚIE s. f. 1. comutare; schimbare, mutație. ◊ totalitatea operațiilor de conectare și deconectare a liniilor, efectuate în scopul realizării unei legături telefonice sau telegrafice. 2. trecere a unei secțiuni a înfășurării induse a rotorului unei mașini electrice cu colector dintr-o cale de curent într-alta în cursul rotirii rotorului. 3. figură de stil prin care sunt puse în opoziție două propoziții, astfel încât prin schimbarea ordinii cuvintelor să rezulte un sens contrar. (<fr. commutation, lat. commutatio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu comutație
BOMBONERÍE, bombonerii, s. f. Prăvălie în care se vând bomboane. – Fr. bonbonnerie. Vezi definitia »
NUCLEÁȚIE s.f. Provocare sau dezvoltare a unei condensări ori a unei cristalizări în gaze sau lichide cu ajutorul nucleelor de condensare, respectiv de cristalizare. [Pron. -cle-a-, gen. -iei. / cf. fr. nucléation]. Vezi definitia »
DIDASCALÍE s.f. Instrucțiune dată actorilor de autorul unei opere dramatice antice grecești. ♦ Notă, indicație care se punea înaintea unei piese de teatru la latini. [Gen. -iei. / < lat. didascalia, gr. didaskalia]. Vezi definitia »
BUCĂLÁIE, bucălăi, s. f., adj. (Oaie) cu lâna albă și cu botul și extremitățile membrelor negre sau castaniu-închis. – Bucă + laie. Vezi definitia »
MARCÁȚIE s.f. Marcare; marcă. [Gen. -iei, var. marcațiune s.f. / cf. fr. marcation, it. marcazione]. Vezi definitia »