ENTUZIÁSM, entuziasme, s. n. Stare de însuflețire puternică; avânt, înflăcărare; pasiune (în vorbire), exaltare. [Pr.: -zi-asm] – Din fr. enthousiasme. Vezi definitia »

xeromorfísm s. n. Vezi definitia »

MONTANÍSM s.n. Doctrină mistică religioasă a unei secte din primele secole creștine, care propovăduia ascetismul și submina ierarhia bisericească. [Cf. fr. montanisme, montanismo < Montanus – frigian, preot al zeiței Cibele, convertit la creștinism]. Vezi definitia »

INCONFORMÍSM s. n. faptul de a nu se conforma unor norme, obiceiuri, idei etc.; nonconformism. (< in¹- + conformism) Vezi definitia »

NEUTRALÍSM s.n. 1. Doctrină implicând refuzul de a adera la o alianță militară, chiar în timp de pace. 2. (Biol.) Tip de relații biotice care se stabilesc între indivizii a două specii care nu utilizează aceeași sursă de hrană. [< fr. neutralisme]. Vezi definitia »