Definita cuvantului concitație
CONCITÁȚIE s. f. 1. excitație. 2. răscoală, tulburare, neliniște. (<lat. concitatio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu concitație
BIOCONVÉRSIE (‹ bio + conversie) s. f. Proces de transformare a unei forme de bioenergie în alta, în cadrul proceselor biologice. Vezi definitia »
PARALIZÍE s. f. pierdere totală sau parțială a mobilității și sensibilității corpului. ♦ ~ infantilă = poliomielită. (< fr. paralysie) Vezi definitia »
CHIMÍE s. f. Știință care studiază compoziția, structura și proprietățile substanțelor, transformărilor lor prin regruparea atomilor componenți, precum și combinațiile noi ale substanțelor rezultate în urma acestor transformări. – Din fr. chimie, lat. chimia. Vezi definitia »
ECTAZÍE1 s. f. 1. (metr.) licență în folosirea unei silabe scurte cu valoare de silabă lungă. 2. dilatare artificială a unui organ cavitar, a unui conduct sau vas sangvin. (< fr. ectasie) Vezi definitia »
CATATIMÍE s. f. tulburare a afectivității prin îngustarea sferei de interese și intensificarea trăirii. (< fr. catathymie) Vezi definitia »