MONOCROMÍE s.f. 1. Procedeu utilizat în pictură prin care se folosește o singură culoare. 2. Reproducere într-o singură culoare. [Gen. -iei. / < fr. monochromie]. Vezi definitia »

MIELOTOMÍE s.f. (Med.) Secționare chirurgicală a unei părți din măduva spinării. [Pron. mi-e-, gen. -iei. / < fr. myélotomie, cf. gr. myelos – măduvă, tome – tăiere]. Vezi definitia »

ALOCÚȚIE, alocuții, s. f. v. ALOCUȚIUNE. – [DN] Vezi definitia »

șușugáie, șușugăi, s.f. (reg.) pasăre răpitoare ce trăiește în zonele stâncoase; cilihoi, ceahlău, zăgan, sorliță, vindereu etc. Vezi definitia »

ADACTILÍE s.f. (Med.) Anomalie congenitală constând din lipsa degetelor. [Gen. -iei. / < fr. adactylie, cf. gr. a – fără, daktylos – deget]. Vezi definitia »