DISCÉRNE, discérn, vb. III. Tranz. A deosebi, a distinge lucrurile unele de altele; a judeca limpede, cu pătrundere și cu precizie. – Din fr. discerner, lat. discernere. Vezi definitia »

COERCIȚIÚNE s.f. v. coerciție. Vezi definitia »

AVULSIÚNE s. f. 1. îndepărtare prin smulgere a unei formații anatomice, a unui organ etc. 2. separare a unei porțiuni de teren prin acțiunea unui râu, când acesta străbate un istm sau partea îngustă a unei bucle. (< fr. avulsion, lat. avulsio) Vezi definitia »

DIVIZIÚNE s.f. Împărțire; separare, divizare. ♦ Operație logică de împărțire a genului în speciile sale. ◊ Diviziunea muncii = împărțire a unui proces de producție în mai multe operații specializate; diviziune celulară = mod de înmulțire a celulelor prin mitoză și amitoză. ♦ Fragment, parte, unitate obținută printr-o împărțire. ♦ Linioară marcată pe o scară funcțională sau pe cadranul unui instrument de măsură, corespunzând unei anumite valori; intervalul sau valoarea intervalului dintre două astfel de linioare. [Cf. lat. divisio, fr. division]. Vezi definitia »

AMBIȚIÚNE s.f. v. ambiție. Vezi definitia »