MANDÍNGO subst. 1. S. m. Membru al populațiilor care trăiesc în regiunea văii superioare a râului Niger, din vestul Africii. 2. S. n. Grup de limbi înrudite mande, incluzând bambara, malinke și maninka, foarte răspândite în vestul Africii; mandekan. (cf. engl. mandingo < mandingo mandeŋga < mandi mande) [AHDEL] Vezi definitia »

ALGO-¹ Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) durere”, „dureros”. [< fr. algo-, cf. gr. algos]. Vezi definitia »

PÍNGO s.n. Hidrolacolit. (< fr. pingo) Vezi definitia »

avelo cago! expr. (țig.) vine românul! Vezi definitia »

CHILPANCINGO [cilpansíngo] (~DE LOS BRAVOS), oraș în SV Mexicului, în Sierra Madre del Sur, centru ad-tiv al statului Guerrero; 67,5 mii loc. (1980). Expl. argintului și cuprului. Prelucr. lemnului. Universitate (1869). Fundat în 1591. Vezi definitia »