MAHÓNĂ, mahone, s. f. Nume dat unor vase sau unor ambarcații (cu fundul plat) folosite la transportul mărfurilor, la încărcarea și descărcarea navelor, la pescuit etc. [Var.: mahoánă s. f.] – Din fr. mahonne. Vezi definitia »

PORNITÚRĂ, pornituri, s. f. (Înv. și pop.) Porțiune de teren deplasată prin alunecare. – Porni + suf. -tură. Vezi definitia »

spârcâiálă, spârcâiéli, s.f. (pop.) 1. eliminare prin împroșcare de excremente, mai ales sub formă lichidă (mai ales la păsări); spârcâit. 2. excremente de pasăre, găinaț, spârcâitură. Vezi definitia »

PAROTIDÍTĂ, parotidite, s. f. (Med.) Oreion. – Din fr. parotidite. Vezi definitia »

pomosteálă, pomostéli, s.f. (reg.) 1. pământ bătătorit, care umple golurile dintre temelie și podea la construcțiile țărănești și care, uneori, ține locul pardoselii; pământ frământat cu care se construiesc sau se lipesc pereții caselor țărănești. 2. pământ alunecos și moale. 3. platformă de pământ de 1-2 m înălțime folosită în regiunile inundabile pe care se construiesc clădiri de exploatare sau de pază sau se fac depozite. 4. (în forma: pomăsteală) mică ridicătură de pământ pe un șes. 5. țărână, praf. 6. (în forma: pămânstea) ridicătură de zid pe care este așezată vatra sau soba într-o casă țărănească. 7. (în forma: pomășteală) făgașe făcute de șuvoiul apelor. Vezi definitia »