TALASOGENÉZĂ s.f. Proces de formare a mărilor și oceanelor. [< fr. thalassogenèse, cf. gr. thalassa – mare, genesis – formare]. Vezi definitia »

XANTOMATÓZĂ s.f. Boală caracterizată prin apariția de xantome pe piele și în diferite organe, datorită creșterii în sânge a colesterolului. [< fr. xanthomatose]. Vezi definitia »

MONOARTERÍTĂ s. f. arterită limitată la un segment vascular. (< fr. mono-artérite) Vezi definitia »

MUSTÁȚĂ, mustăți, s. f. I. 1. Părul care crește deasupra buzei superioare la bărbați. ◊ Expr. (Fam.) A-i râde (sau a-i zâmbi cuiva) mustața = a se bucura. A râde (sau a-i zâmbi) pe sub mustață = a rade (sau a zâmbi) pe ascuns sau reținut (și ironic). A trage (sau a duce) la mustață = a bea mult. ♦ (La pl.) Fire lungi de păr care cresc împrejurul botului unor animale. 2. Fiecare dintre antenele insectelor și ale crustaceelor. II. P. anal. 1. (La pl.) Fire lungi și subțiri care cresc pe spicul cerealelor. 2. (Pop.; la pl.) Mătasea porumbului. 3. (Pop.; la pl.) Rădăcinile adventive ale porumbului, cepei, viței de vie etc. 4. (La pl.) Fire de sârmă întrebuințate în construcții pentru susținerea structurii sau a tavanelor false; vergele de oțel care rămân la exterior după turnarea unei piese de beton. [Var.: (pop.) mustéață s. f.] – Lat. – V. *mustacea. Vezi definitia »

sughițătúră, sughițătúri, s.f. (reg.) sughițare. Vezi definitia »