STROFIÓN s.n. 1. Eșarfă care susținea sânii, purtată de femei în Grecia. 2. Panglică pentru cap. [Pron. -fi-on. / < gr. strophion]. Vezi definitia »

TRAPIÓN s.n. (Teatru) Deschizătură practicată în planșeul scenei pentru a face să treacă decorurile care se ridică de dedesubt. [Pron. -pi-on. / < fr. trapillon]. Vezi definitia »

POANSÓN s. n. 1. matriță pentru decupare, îndoire, ambutisare etc. prin deformare plastică. ◊ bucată de oțel pe care se gravează literele în relief și cu care se bat matrițele pentru caractere tipografice. 2. unealtă de oțel cu vârful gravat, pentru marcat, ștanțat etc. 3. unealtă cilindrică de os ascuțită la vârf, cu care se dă formă rotundă unor puncte de broderie cu găuri. (< fr. poinșon) Vezi definitia »

DROMÓN s. n. 1. navă bizantină de transport, cu vele și rame sprijinite direct pe bordaj. 2. navă medievală de război, cu rame. (< it. dromone, fr., gr. dromon) Vezi definitia »

HITIÓN, -OÁNĂ, hitioni, -oane, adj. (Reg.; despre vite) Slab, prăpădit, jigărit. [Pr.: -ti-o-] – Din magh. hitvány „subțire, rău”. Vezi definitia »