AGHESMUÍT, -Ă, aghesmuiți, -te, adj. 1. Stropit cu agheasmă. 2. Fig. (Fam.) Afumat, cherchelit; beat. – V. aghesmui. Vezi definitia »

TEODOLÍT s.n. Instrument optic goniometric de precizie pentru măsurarea unghiurilor verticale și orizontale, a distanțelor zenitale și a azimuturilor, folosit în geodezie și astronomie. [Pron. te-o-. / < fr. théodolite]. Vezi definitia »

CATIONÍT s. m. substanță schimbătoare de cationi, pentru tratarea apei împotriva dedurizării, deferizării etc. (< engl. cationite) Vezi definitia »

REUȘÍT, -Ă, reușiți, -te, adj. Bine realizat, izbutit. ♦ (Despre oameni și părți ale corpului lor) Frumos, drăguț. [Pr.: re-u-] – V. reuși. Vezi definitia »

BOCĂNÍT s. n. Acțiunea de a bocăni și rezultatul ei; zgomot produs prin izbirea cu un obiect tare în ceva; bocăneală, bocănitură. – V. bocăni. Vezi definitia »