PASÍV, -Ă adj. 1. Care nu acționează, care nu are nici o inițiativă; inactiv. ♦ Vocabular pasiv = parte a vocabularului care nu este folosită în mod curent. 2. Diateză pasivă = diateză care arată că subiectul suportă o acțiune făcută de altcineva; verb pasiv = verb la diateza pasivă. 3. (Despre metale, aliaje) Care prezintă fenomenul de pasivitate. [< lat. passivus < pati – a încerca, cf. fr. passif]. Vezi definitia »

FIXATÍV, -Ă, fixativi, -e, adj., s. n. 1. Adj. (Despre substanțe, soluții) Care fixează. 2. S. n. Soluție incoloră de rășină cu eter, alcool sau benzină, cu care se acoperă desenele executate cu cărbune, creion sau pastel pentru a le feri de ștergere. ♦ Fixator. ♦ Soluție care contribuie la menținerea coafurii. – Din fr. fixatif. Vezi definitia »

AMELIORATÍV, -Ă, ameliorativi, -e, adj. (Livr.) Care ameliorează. O influență ameliorativă. [Pr.: -li-o-] – Din fr. amélioratif. Vezi definitia »

CONSECUTÍV, -Ă adj. Care urmează neîntrerupt, la rând, succesiv. ◊ Propoziție consecutivă (și s.f.) = propoziție circumstanțială care exprimă urmarea, rezultatul unei acțiuni sau calități arătate în propoziția regentă; conjuncție consecutivă = conjuncție care introduce o propoziție consecutivă. [Cf. fr. consécutif, it. consecutivo]. Vezi definitia »

DRAIV s.n. 1. Lovitură puternică la tenis, golf și base-ball, care imprimă mingii o viteză mare pe o traiectorie razantă. 2. (Jaz) Manieră de execuție caracterizată prin elan stimulator, vigoare, forță impulsivă. [Scris și drive, pl. -vuri. / < engl. drive]. Vezi definitia »