ÓPIDUM s.n. (Ant.) Așezare omenească romană fortificată; centru economic, politic, religios și militar, constituind un început de oraș. [Scris și oppidum, var. opid s.n. / < fr., lat. oppidum]. Vezi definitia »

AUXÍLIUM s.n. (Ist.) Trupă aliată încadrată în armata romană în afara legiunilor și recrutată dintre locuitorii neromani ai provinciilor. [Pron. a-u-xi-li-um, pl. -muri. [< lat. auxilium]. Vezi definitia »

HORDEÓLUM s.n. v. ordeolum. Vezi definitia »

CUÁNTUM s. n. cantitate, nivel, sumă la care se ridică o cheltuială, un credit. (< fr., lat. quantum) Vezi definitia »

DÉUM v. te deum. [DEX'98] Vezi definitia »