INFÚZ, -Ă adj. (Despre cunoștințe, virtuți) Posedate în mod natural, fără a fi fost nevoie să fie însușite; înnăscut. [< fr. infus]. Vezi definitia »

URSÚZ, -Ă, ursuzi, -e, adj. (Despre oameni și manifestările lor; adesea substantivat) Morocănos, posac, neprietenos, necomunicativ, nesociabil. ♦ Fig. Lipsit de atracție, de căldură; respingător. [Var.: (pop.) hursúz, -ă adj.] – Din tc. uğursuz. Vezi definitia »

GUZ, guzi, s. m. (Reg.) Nume dat unor animale rozătoare (mari). – Din magh. güzü. Vezi definitia »

OBÚZ s. n. proiectil de artilerie. (< fr. obus) Vezi definitia »

chiondúz s.m. sg. (reg., înv.) specie de grâu. Vezi definitia »