cotrúță, cotrúțe, s.f. (reg.) 1. vatră mică; parte sau colț din vatră; loc gol între cuptor și perete; adâncitură sub vatră; ungher, groapă, cotlon, cotrov, cenușar, firidă, ocniță, căpătâi, fundoaie. 2. grătarul de la sobă, gratia, roșteiul. 3. policioara de lângă cuptor. 4. cujba ce ține căldarea pe foc. 5. (fig.) om leneș. 6. (fig.) femeie intrigantă. Vezi definitia »

NIVÓZĂ s. f. (Livr.) A patra lună a calendarului republican francez (21 decembrie – 19 ianuarie). – Din fr. nivôse. Vezi definitia »

DESPĂRȚITÚRĂ, despărțituri, s. f. 1. Parte despărțită dintr-un vas, dintr-o încăpere, dintr-o ladă etc.; încăpere mică despărțită din una mai mare; compartiment. 2. Construcție făcută cu scopul de a separa, de a delimita ceva. 3. (Înv.) Grup, ceată izolată. – Despărți + suf. -tură. Vezi definitia »

deasúpră- (înv.) (dea-su-pră-) prep. (deasupră-i) Vezi definitia »

VENÚLĂ s. f. 1. venă mică. 2. nervură subțire din structura frunzelor. (< fr. veinule, lat. venula) Vezi definitia »