suitúră, suitúri, s.f. 1. (înv.) suire, urcare. 2. (reg.) movilă. Vezi definitia »

TONSILÍTĂ s. f. amigdalită. (< fr. tonsillite) Vezi definitia »

TURBOSUFLÁNTĂ s. f. suflantă cu rotor de mare viteză de rotație, acționată de o turbină cu vapori sau cu gaze. (< fr. turbosouflante) Vezi definitia »

TROTINÉTĂ s. f. jucărie dintr-o scândură pe două roți, cu un dispozitiv de direcție în față, care se pune în mișcare prin împingerea cu un picior. (< fr. trottinette) Vezi definitia »

ODONTOTÉHNICĂ s. f. Operație de conservare și de întreținere a sănătății dinților prin plombarea, înlocuirea, controlarea lor. Cf. fr. odontotechnie. Vezi definitia »