Definita cuvantului behăit
BEHĂÍT s. n. Faptul de a behăi; sunete caracteristice scoase de oi, miei, capre; behăitură. – V. behăi.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu behăit
COSMOPOLÍT, -Ă adj. 1. (și s.) referitor la cosmopolitism; cu manifestări de cosmopolitism. 2. care ține de mai multe culturi, comun mai multor țări; universal. ◊ (despre orașe etc.) pestriț, amestecat. 2. (despre plante, animale) cu o largă răspândire geografică; ubicvist (1). (< fr. cosmopolite, /1/ rus. kosmopolit) Vezi definitia »
SUNNÍT, -Ă, sunníți, -te, s.m., f. Credincios musulman care respectă prescripțiile sunnei; adept al sunnismului. (din fr. sunnite) [def. NODEX] Vezi definitia »
ȚĂRMURÍT, -Ă, țărmuriți, -te, adj. (Rar.) Limitat; restrâns. – V. țărmuri. Vezi definitia »
pațaít, -ă, adj. (reg.) gângav, bâlbâit. Vezi definitia »
SĂRÍT1 s. n. Acțiunea de a sări; săritură. – V. sări. Vezi definitia »