SPELEOTOMÍE s.f. (Med.) Deschiderea chirurgicală a unei caverne pulmonare. [Gen. -iei. / < fr. spéléotomie, cf. gr. spelaion – cavernă, tome – tăiere]. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, #s. f.# 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + #suf.# -ie. Vezi definitia »

ATROFÍE s.f. Micșorare a volumului și a puterii unei celule, a unui țesut, a unui organ etc., cauzată de inactivitate sau de tulburări de nutriție. [Gen. -iei. / < fr. atrophie, cf. lat. atrophia < gr. a – fără, trophe – hrană]. Vezi definitia »

MONOSEMÍE s. f. monosemantism. (< fr. monosémie) Vezi definitia »

instituție publică în care are loc educarea și formarea tinerilor Vezi definitia »