Definita cuvantului albatros
ALBATRÓS s.m. Pasăre marină cu aripi mari, cu cioc gros și încovoiat, care trăiește în emisfera australă. [< fr. albatros].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu albatros
NEIÓS, -OÁSĂ, neioși, -oase, adj. (Înv. și reg.) Acoperit cu (multă) zăpadă; în care a nins mult. – Nea2 + suf. -os. Vezi definitia »
pințós, -oásă, adj. (reg.; despre oameni și copii) năzuros, mofturos, mofturos la mâncare. Vezi definitia »
BOTGRÓS, botgroși, s. m. Pasăre mică, cu penele roșietice, pe piept și brune pe restul corpului, cu ciocul conic, gros și tare; cireșar. (Coccothraustes coccothraustes). – Bot + gros. Vezi definitia »
PIȘCĂCIÓS, -OÁSĂ, pișcăcioși, -oase, adj. (Despre mâncăruri și băuturi) Care pișcă (5), care înțeapă la limbă; iute, picant. – Pișca + suf. -ăcios. Vezi definitia »
NERVÓS, -OÁSĂ, nervoși, -oase, adj. 1. Care se referă la nervi (1), care aparține nervilor (1); alcătuit din nervi (1); care este provocat de nervi (1); p. ext. de natură nevrotică. ◊ Sistem nervos = totalitatea centrilor nervoși și a căilor de transmisiune centripetă și centrifugă din organism. Sistem nervos central = ansamblu anatomic alcătuit din creier, cerebel, bulb și măduva spinării. Boală nervoasă = boală care afectează psihicul (fără a fi cauzată de vreo leziune organică cunoscută); boală de nervi. 2. Care nu-și poate păstra calmul, care se enervează ușor; iritabil, mânios, nevricos; p. ext. emotiv. ♦ Care se găsește într-o stare de încordare, de surescitare; enervat, iritat. ♦ (Despre gesturi, manifestări) Care trădează nervozitate, enervare, iritare, nerăbdare. ♦ (Adverbial) Cu nervozitate. 3. Care are nervi (3), musculos, vânos; fig. puternic, viguros, plin de nerv (4), energic. – Din lat. nervosus, fr. nerveux, it. nervoso. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z