scorțăríe² s.f. (reg.) meseria celui care lucra scoarțe, covoare. Vezi definitia »

HIPERURICEMÍE s. f. creștere a cantității de acid uric și de urați din sânge. (< fr. hyperuricémie) Vezi definitia »

ACTINOPATÍE s.f. (Med.) Boală provocată de radiațiile luminoase și ultraviolete. [Gen. -iei. / < fr. actinopathie, cf. gr. aktis – rază, pathos – boală]. Vezi definitia »

SPECTROMETRÍE s. f. 1. tehnică de măsurare a liniilor spectrelor și a lungimilor lor de undă. 2. comparare a intensităților luminoase a două radiații monocromatice. (< fr. spectrométrie) Vezi definitia »

INVAGINÁȚIE s.f. (Med.) Pătrundere a unei porțiuni de organ sau de țesut într-o cută proprie. [Gen. -iei, var. invaginațiune s.f. / < fr. invagination, cf. lat. in – în, vagina – teacă]. Vezi definitia »