MÉDIU², -IE, medii, adj., s. f. 1. Adj. Care se află în mijloc; de mijloc, mijlociu. ◊ Învățământ mediu = treaptă a învațământului public, între învățământul elementar și cel superior. Școală medie = școală de învățământ mediu. Termen mediu = al doilea termen al silogismului. ♦ (Mat.; substantivat, m.pl., în forma mezi) Termenii care se găsesc la mijlocul unei proporții. ♦ Fig. Moderat, echilibrat, ponderat. 2. Adj. Care reprezintă o medie (3). 3. S. f. Valoare mijlocie a mai multor mărimi. ◊ Medie aritmetică = rezultatul obținut din împărțirea sumei mai multor mărimi la numărul lor. Unde medii (și substantivat, f.pl.) = unde radio cu lungimea între 100 și 1000 m; domeniu cuprins între 186,9 m și 571,4 m destinat posturilor naționale de radiodifuziune. ◊ Loc. adv. În medie = luând o măsură intermediară între cantitățile sau calitățile diferitelor elemente componente: una cu alta, una peste alta. ♦ Rezultatul obținut din adunarea notelor primite de un elev, de un student etc. și împărțirea acestora prin numărul lor total. ◊ Expr. A (nu)-i ieși sau a (nu) avea media (sau medie) = a (nu) obține nota de trecere. – Din lat. medius, -a, -um. Vezi definitia »

probagíu, probagíi, s.m. (înv.) persoană specializată în efectuarea unor probe de laborator. Vezi definitia »

DÓLIU s.n. Jale, tristețe, durere cauzată de moartea cuiva apropiat, de o nenorocire obștească etc.; atitudine plină de tristețe a unui om căruia i-a murit cineva. ◊ Zi de doliu = zi care amintește de un eveniment dureros; în doliu = în negru. [Pron. -liu. / cf. lat. dolium, it. doglia, fr. deuil]. Vezi definitia »

SORTILÉGIU s.n. (Liv.; în superstiții) Vrăji, farmece; profeție. [Pron. -giu. / < fr. sortilège, cf. lat.med. sortilegium < sortilegus – profetic]. Vezi definitia »

RESCIZÓRIU, -IE adj. (Jur.) Care provoacă o resciziune. [< fr. rescisoire, lat. rescissorius]. Vezi definitia »