ANTROPONÍMIC, -Ă adj. (Lingv.) Referitor la antroponimie; antroponomastic. // s.n. Nume de persoană; antroponim. [< fr. anthroponymique]. Vezi definitia »

bélic (bélică), adj. – Războinic, amenințător. It. bellico (sec. XIX). Der. sînt împrumuturi neol.: antebelic, adj.; postbelic, adj.; belicos, adj. Vezi definitia »

VÓRNIC, vornici, s. m. 1. (În evul mediu, în țările românești) Mare dregător la curtea domnească, însărcinat cu supravegherea curții, cu conducerea treburilor interne ale țării, având și atribuții judecătorești. ◊ Mare vornic (sau vornic mare) = cel dintâi boier din divan, având sarcina de cârmuitor și de înalt judecător al curții domnești și al întregii țări. Vornic de Țara de Jos (sau de Sus) = dregător cu rang de vornic (1) a cărui autoritate se întindea asupra unei jumătăți din țara Moldovei. ♦ Reprezentant al domniei în orașe, cu atribuții judecătorești. 2. (Înv.) Primar al unui sat sau al unui târg. ♦ Funcționar în administrarea comunelor rurale, însărcinat cu distribuirea corespondenței, convocarea sătenilor la adunări, anunțarea știrilor etc.; crainic, pristav, vornicel (2). 3. Vornicel (3) – Din sl. dvorĩnikŭ. Vezi definitia »

BIOELÉCTRIC, -Ă adj. Referitor la bioelectricitate. [Cf. it. bioelettrico]. Vezi definitia »

MOFTOLÓGIC, -Ă, moftologici, -ce, adj. (Fam.) Lipsit de seriozitate. – Moftolog + suf. -ic. Vezi definitia »