Definita cuvantului behăitură
BEHĂITÚRĂ, behăituri, s. f. Strigăt specific al caprelor, al oilor și al mieilor; behăit. – Behăit + suf. -tură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu behăitură
FLUÉNȚĂ, fluențe, s. f. Însușirea de a fi fluent. [Pr.: flu-en-] – Din fr. fluence. Vezi definitia »
DROȘCÚȚĂ, droșcuțe, s. f. (Înv. și pop.) Birjă mică. – Droșcă + suf. -uță. Vezi definitia »
AUTOUTILITÁRĂ s.f. v. autoutilitar. Vezi definitia »
MEFIÉNȚĂ s. f. 1. neîncredere, bănuială. 2. suspiciune patologică; așteptare anxioasă a răului. (< fr. méfiance) Vezi definitia »
butușínă, butușíne, s.f. (reg.) retezătură de copac, de o palmă; buturugă. Vezi definitia »